Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aşteptată să pronunţe o decizie crucială în dosarul care îi vizează pe Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi. Judecătorii vor stabili dacă procesul poate începe pe fond sau dacă dosarul va fi retrimis la Parchetul General.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să decidă joi dacă procesul în care sunt inculpaţi Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi alte 20 de persoane poate intra în faza de judecată pe fond.
Hotărârea este una definitivă şi vine după ce Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, în 2 aprilie, că rechizitoriul întocmit de procurori este legal şi că dosarul poate merge mai departe.
Decizia Curţii de Apel a fost însă contestată, iar instanţa supremă a amânat de două ori pronunţarea înainte de termenul programat pentru 4 iunie. Miza este majoră: fie judecata începe efectiv, fie dosarul este retrimis la Parchet pentru completări.
„Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din data de 15 septembrie 2025, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală în dosarul nr. 6720/284/P/2024, şi dispune începerea judecăţii în cauza privindu-i pe inculpaţii Georgescu Călin, Potra Horaţiu (...) şi Mureşan Ovidiu-Claudiu”, se arăta în decizia din 2 aprilie a Curţii de Apel Bucureşti.
Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false în formă continuată. Horaţiu Potra este trimis în judecată pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive.
Potrivit rechizitoriului, după anularea alegerilor prezidenţiale de către CCR în decembrie 2024, Georgescu şi Potra s-ar fi întâlnit la Ciolpani pentru a discuta un plan care presupunea mobilizarea unui grup cu pregătire militară în vederea deturnării unor manifestaţii publice.
„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.
Procurorii susţin că Horaţiu Potra ar fi coordonat un grup paramilitar format din 21 de persoane care urma să ajungă în Bucureşti pentru a provoca acţiuni violente. În urma unor filtre organizate de poliţişti în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, au fost descoperite arme albe, pistoale, spray-uri iritant-lacrimogene şi materiale pirotehnice.
Anchetatorii consideră că acţiunile inculpaţilor au pus în pericol securitatea naţională şi ordinea constituţională. Decizia ICCJ va stabili dacă toate aceste acuzaţii vor fi analizate într-un proces pe fond sau dacă dosarul va reveni la faza de urmărire penală.
