Moise Guran consideră că modificările fiscale adoptate în timpul guvernării lui Victor Ponta, inclusiv cele realizate cu implicarea fostului ministru de Finanţe Darius Vâlcov, reprezintă un exemplu de politică economică ce merită studiat.
Analistul a evidenţiat reducerile de taxe şi măsurile de stimulare a mediului de afaceri, susţinând că efectele acestora trebuie analizate în raport cu structura economiei româneşti şi cu sectoarele care au beneficiat de relaxarea fiscală.
„Ponta, cu penalul ăla de Vâlcov, ei au făcut cel mai liberal cod fiscal din istoria României şi încă o dată subliniez asta. Acel cod fiscal, care a constat în nişte reduceri de taxe, nu atât TVA-ul la alimente, deşi a contat şi ăla”, a declarat Moise Guran în podcastul „Friendly Fire”, realizat împreună cu Vlad Petreanu.
Analistul a explicat că reducerea TVA pentru alimente nu trebuie privită exclusiv ca o măsură destinată consumatorilor. În opinia sa, decizia a avut potenţialul de a stimula mai multe sectoare economice, de la agricultură şi industria alimentară până la comerţ.
Cum explică Moise Guran efectele reducerii TVA la alimente
Guran a argumentat că structura economiei româneşti este importantă pentru înţelegerea efectelor unei asemenea măsuri fiscale. El a făcut referire la numărul mare de persoane ocupate în activităţi legate de lanţul alimentar, precizând că nu este vorba numai despre agricultură, ci şi despre industria de prelucrare şi distribuţie.
„Deci scăderea TVA-ului la alimente, deşi teoretic e o măsură populistă şi chiar îţi poate genera inflaţie, a avut un efect de stimulare a unor industrii, plus agricultura, industrii prelucrătoare şi comerţ, bineînţeles, care, na, aşa era profilul ţării”, a afirmat analistul.
Reducerea cotei TVA pentru alimente a intrat în vigoare la 1 iunie 2015, când cota aplicabilă acestor produse a fost redusă la 9%. Măsura a fost introdusă printr-o ordonanţă de urgenţă care modifica legislaţia fiscală.
Printre obiectivele menţionate în actul normativ se numărau stimularea consumului intern, reducerea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru mediul de afaceri.
Guran a susţinut că efectele unei asemenea decizii trebuie evaluate ţinând cont de întreaga economie, nu doar de impactul imediat asupra preţurilor plătite de consumatori.
Totuşi, afirmaţia sa privind stimularea sectoarelor economice reprezintă evaluarea analistului şi nu demonstrează, prin ea însăşi, amploarea efectelor produse de măsură.
Ce rol a avut mediul de afaceri în schimbările fiscale
În intervenţia sa, Moise Guran a mai afirmat că măsurile fiscale au fost elaborate după consultări cu reprezentanţi ai mediului de afaceri. El a amintit că în apropierea fostului premier s-ar fi aflat o persoană care asigura legătura cu antreprenorii, însă nu a reuşit să îşi amintească numele acesteia în timpul discuţiei.
Analistul a insistat asupra ideii că dialogul cu mediul privat este important pentru elaborarea unor măsuri fiscale adaptate nevoilor economiei. În viziunea sa, experienţa guvernării Ponta ar trebui analizată inclusiv prin prisma modului în care au fost concepute reducerile de taxe şi a sectoarelor vizate.
Evaluarea lui Guran este una favorabilă politicii fiscale din acea perioadă, chiar dacă el a formulat critici la adresa fostului premier şi a colaboratorilor săi. Prin această distincţie, analistul a susţinut că o apreciere a rezultatelor economice trebuie să ţină cont de măsurile adoptate şi de obiectivele urmărite, separat de controversele politice sau personale asociate celor care au condus Guvernul.
În concluzie, Moise Guran a prezentat Codul fiscal din timpul guvernării Ponta drept un exemplu de politică fiscală ce merită studiat, punând accent pe reducerea taxelor, stimularea activităţii economice şi relaţia dintre autorităţi şi mediul de afaceri.
