Adoptarea noii legi a salarizării unitare are şanse reduse în actualul context politic, consideră jurnalistul Matei Udrea. Acesta susţine că lipsa unui consens între partidele aflate la putere şi apropierea termenului-limită din PNRR fac puţin probabilă adoptarea reformei în perioada următoare.
Invitat în emisiunea „Proiect de ţară: România”, difuzată la Prima News şi moderată de Andrei Gheorghe, Matei Udrea a afirmat că blocajul în privinţa legii salarizării îşi are originile încă din perioada în care a fost negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Potrivit jurnalistului, reforma fusese gândită iniţial pentru a fi implementată până în 2022, astfel încât eventualele costuri electorale să fie depăşite înaintea alegerilor din 2024. Schimbările politice produse ulterior au dus însă la amânarea repetată a proiectului.
„Legea salarizării nu o să treacă. Chestia asta a fost clară de la bun început. (...) Această lege nu va trece pentru că niciunul dintre actualii lideri de partide nu vrea să-şi asume un oprobiu public”, a declarat Matei Udrea.
Acesta a apreciat că actuala configuraţie politică nu oferă premisele necesare pentru adoptarea unei reforme de o asemenea amploare. În opinia sa, partidele din coaliţie se confruntă cu propriile dificultăţi politice, în timp ce opoziţia nu are niciun interes să sprijine un proiect care ar putea genera nemulţumiri în rândul angajaţilor din sectorul public.
Jurnalistul a comentat şi rolul preşedintelui Nicuşor Dan în negocierile dintre partide, apreciind că şeful statului nu reuşeşte să impună o direcţie clară în dialogul politic.
„Nicuşor Dan se dovedeşte absurd de slab. Din păcate, chiar şi atunci când e chemat la consultări, nu reuşeşte să-şi impună punctul de vedere. Este un lider slab şi, din nefericire, România prinde acest lider slab într-un moment critic al existenţei sale”, a afirmat Matei Udrea.
Declaraţiile au fost făcute în contextul dezbaterilor privind noua lege a salarizării unitare, unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de adoptarea căreia depinde accesarea unei noi tranşe de fonduri europene.
