Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis un mesaj cu prilejul împlinirii a 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, unul dintre cele mai controversate şi dureroase episoade din istoria recentă a României. În declaraţia sa, şeful Executivului a subliniat importanţa păstrării memoriei colective şi a reafirmat principiile pe care trebuie să se bazeze o societate democratică autentică.
Bolojan a descris evenimentele din perioada 13-15 iunie 1990 drept o manifestare de violenţă îndreptată împotriva propriilor cetăţeni, într-un moment în care România făcea primii paşi pe drumul democraţiei după căderea regimului comunist.
„În urmă cu 36 de ani, România a trăit unul dintre cele mai dureroase momente ale începutului său democratic. Mineriada din 13-15 iunie 1990 a însemnat violenţă împotriva propriilor cetăţeni. Oameni care îşi exercitau dreptul la opinie şi la protest au fost bătuţi, umiliţi, arestaţi ilegal şi reduşi la tăcere prin forţă. Au existat morţi, răniţi şi traume care au rămas deschise până astăzi”, transmite sâmbătă Bolojan.
Premierul interimar a evidenţiat că funcţionarea unei democraţii nu se rezumă exclusiv la organizarea de alegeri libere, ci presupune respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, protejarea libertăţii de exprimare şi garantarea demnităţii fiecărei persoane.
„La 36 de ani de la acele evenimente, avem datoria să păstrăm vie memoria victimelor şi să transmitem generaţiilor tinere că statul trebuie să fie întotdeauna de partea cetăţeanului, niciodată împotriva lui.”, spune Ilie Bolojan.
În opinia acestuia, asumarea trecutului şi clarificarea responsabilităţilor reprezintă condiţii esenţiale pentru consolidarea statului de drept şi pentru prevenirea repetării unor astfel de abuzuri.
„Astăzi ne înclinăm în faţa victimelor Mineriadei. Într-o Românie democratică, violenţa şi represiunea nu pot fi niciodată instrumente ale puterii”, conchide premierul interimar.
Mineriada din iunie 1990 a avut loc în contextul protestelor din Piaţa Universităţii, când mii de persoane contestau direcţia politică a ţării după alegerile din luna mai a aceluiaşi an. În urma intervenţiei autorităţilor şi a venirii minerilor în Bucureşti, bilanţul oficial a indicat moartea a patru persoane, rănirea a aproximativ 1.300 de oameni şi reţinerea ilegală a altor 1.200 de persoane.
La mai bine de trei decenii de la acele evenimente, dosarul Mineriadei continuă să fie analizat în justiţie. În luna martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis retrimiterea cauzei la Parchetul General, admiţând parţial excepţiile şi cererile formulate de inculpaţi.
