La patru ani de la izbucnirea războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, Cotidianul.ro a stat de vorbă cu reprezentanţi ai mai multor partide din România, pentru a afla cum au văzut aceştia întreaga perioadă, dar şi cum se raportează la amplitudinea conflictului şi la implicarea României pentru sprijinirea Ucrainei. Războiul continuă şi astăzi cu încercări repetate eşuate de a îi pune capăt. Între timp, numărul soldaţilor ucraineni şi ruşi ucişi, răniţi sau dispăruţi ar fi pe cale să ajungă la două milioane, potrivit unei estimări din ianuarie 2026 a The New York Times.
Din partea USR, Cotidianul a discutat cu ministrul Apărării, Radu Miruţă. Despre Volodimir Zelenski, ministrul român al Apărării are o imagine clară: este preşedintele care „nu a dezertat” când ţara sa a intrat în impas. A rămas în funcţie şi şi-a asumat să ducă această bătălie până la capăt, timp în care „a unit poporul”, spune Radu Miruţă.
În aceeaşi discuţie, ministrul Apărării a mai adăugat că doar Ucraina poate decide dacă este gata să cedeze teritorii, iar pace nu trebuie negociată fără ca ea să fie la masă. Radu Miruţă a mai povestit şi despre secretizarea ajutorului dat de România Ucrainei, dar şi despre motivele pentru care Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a ajuns la o astfel de decizie.
„Ucraina să fie la masă şi să spună singură că e un compromis pe care şi-l asumă şi cu care este de acord”
Cotidianul: Cum aţi descrie cei patru ani de la izbucnirea războiului?
Radu Miruţă: Cu dovada faptului că, atunci când pericolul este comun, ţările europene se unesc. România şi ţările membre ale Uniunii Europene sunt astăzi mai unite în ceea ce priveşte pericolul care vine dinpre Est. Capacităţile de producţie în zona de înzestrare a armatei au crescut în toate ţările, flancul estic este mai întârit decât era înainte. Sigur că e foarte important ca o pace garantată să se întâmple acolo cu garanţii de securitate, însă treaba asta nu poate să o decidă ca un compromis decât Ucraina.
Apropo de compromis, ar trebui Ucraina să cedeze teritoriile cerute de ruşi în schimbul păcii?
Compromisul necompromiţător este o chestiune pe care doar Ucraina îl poate măsura. Când vorbeşti de teritoriul ţării tale şi de morţii pe care i-ai avut apărând acest teritoriu, în afară de Ucraina, nimeni nu cred că are o unitate de măsură mai elocventă despre situaţia de acolo. Trebuie susţinută pacea de acolo şi trebuie susţinut ca Ucraina să fie la masă şi să spună singură că e un compromis pe care şi-l asumă şi cu care este de acord.
Pentru dumneavoastră Volodimir Zelenski este un erou sau un actoraş ratat care nu şi-a înţeles rolul în istorie?
Pentru mine este preşedintele care nu a dezertat atunci când a început războiul. Mulţi îşi puneau problema că pleacă preşedintele şi soarta o să fie alta. A reuşit să ţină poporul unit, a reuşit să genereze susţinere internaţională şi, iată, că ce spuneau unii că e o invazie de 24 ore s-a ajuns la patru ani.
„Nu este în regulă să spui în piaţa publică ce a mai rămas în depozitele Armatei Române”
De ce credeţi că a ales România să secretizeze ajutorul oferit Ucrainei? Este o decizie bună?
Eu nu am fost membru în CSAT-ul din mandatul preşedintelui de dinainte, care a decis asta. Uitându-mă acum de la Ministerul Apărării, e foarte limpede că sunt motive pentru care să descompui produsele care au fost date Ucrainei nu este înţelept. Pentru că nu este în regulă să spui în piaţa publică ce a mai rămas în depozitele Armatei Române, cât s-a scos din depozitele Armatei Române şi ce anume s-a scos.
Pe de altă parte, ar putea fi deschisă o discuţie cu privire la care este suma per ansamblu în care au fost valorificate aceste lucruri, dar este o chestiune de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, nu doar de un ministru şi vom vedea cum se vor purta discuţiile la următorul CSAT. Momentan, este o decizie a CSAT astfel încât aceste informaţii să fie clasificate.
Vă reamintesc că ceea ce a ţinut de semnătura mea, şi anume ajutorul pentru PURL, banii aceia ai unui fond NATO din care să fie livrate produse militare Ucrainei, nu este secretizat şi a fost făcut public, putând fi şi acesta secretizat. Dar tocmai pentru că argumentul meu în spate nu este împotriva sumei, ci împotriva produselor, acolo fiind vorba doar de sumă, am susţinut ca aceasta să fie una publică.
„Cu cât susţinem mai mult Ucraina, cu atât, de fapt, susţinem interesul naţional al României şi securitatea României”
Acest ajutor dat de România Ucrainei a fost o obligaţie morală sau un calcul strategic pentru propria apărare?
Nu există o obligaţie în astfel de lucruri. Există relaţii de bună vecinătate, să îţi ajuţi vecinul atunci când are o problemă, există interes naţional al României. Cu cât războiul este mai departe de graniţele României, cu atât este mai bine pentru România. Cu cât războiul se opreşte departe de România şi cu cât susţinem mai mult Ucraina, cu atât, de fapt, susţinem interesul naţional al României şi securitatea României.
Să îşi imagineze cei care gândesc altfel şi împroaşcă în spaţiul public cu tot felul de intoxicări cam cum s-ar întâmpla lucrurile în România dacă ar fi ruşii la Galaţi. E bine ca ei să rămână cât mai departe de graniţa României şi asta se poate face şi ajutându-i pe cei care îi ţin acolo.
