Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat joi decizia în procesul deschis împotriva Guvernului şi Ministerului Finanţelor pentru plata restanţelor salariale ale magistraţilor. Noul termen a fost stabilit pentru data de 6 august. Miza dosarului este de aproximativ 4,8 miliarde de lei, aproximativ 1 miliard de euro, iar hotărârea instanţei supreme este definitivă.
Procesul a început la sfârşitul lunii martie, după ce ÎCCJ a dat în judecată Guvernul şi Ministerul Finanţelor. Instanţa supremă a reclamat „refuzul nejustificat” al Executivului de a aloca banii necesari pentru plata unor drepturi salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive. Pe 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea ÎCCJ. Instanţa a obligat Guvernul să facă demersurile bugetare necesare şi să pună la dispoziţie sumele pentru plata restanţelor salariale ale judecătorilor şi ale altor categorii profesionale din justiţie.
Curtea de Apel a stabilit şi un termen de 10 zile pentru plata sumelor, după rămânerea definitivă a deciziei. În caz de întârziere, Guvernul şi Ministerul Finanţelor ar urma să fie sancţionate cu amendă şi penalităţi. Penalităţile ar fi de 1% pe zi din suma datorată. Premierul Ilie Bolojan a spus că acestea ar însemna aproximativ 9 milioane de euro pe zi.
Executivul a contestat decizia şi a cerut sesizarea CCR şi CJUE
Guvernul şi Ministerul Finanţelor au atacat hotărârea Curţii de Apel Bucureşti. Recursul a fost judecat de Înalta Curte pe 9 iulie, iar pronunţarea a fost amânată pentru 23 iulie. În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curţii Constituţionale. Executivul a vrut ca judecătorii CCR să stabilească dacă o instanţă poate obliga Guvernul să facă alocări bugetare suplimentare.
Guvernul a ridicat şi problema drepturilor stabilite peste sumele prevăzute prin legea bugetului. De asemenea, Executivul a cerut sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară şi suspendarea procesului până la o decizie a CJUE.
La dezbaterile pe fond, Guvernul a susţinut că decizia Curţii de Apel este nelegală. Reprezentanţii Executivului au reclamat faptul că instanţa obligă Guvernul să aloce bani unei anumite categorii profesionale. Ei au spus şi că termenul de 10 zile este mult prea scurt.
Conflictul a ajuns şi la Curtea Constituţională
Litigiul dintre Guvern şi ÎCCJ a fost dublat de o sesizare separată la Curtea Constituţională. Cu o săptămână înainte de judecarea recursului, premierul Ilie Bolojan a sesizat CCR privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi instanţa supremă.
„Instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative”, a spus Bolojan.
Premierul a mai acuzat atunci că hotărârea Curţii de Apel reprezintă „un act care reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”.
După anunţul Guvernului privind sesizarea CCR, Înalta Curte a reacţionat şi a acuzat Executivul de „presiuni asupra justiţiei”.
