Diagnosticarea bolii Alzheimer ar putea deveni mai simplă şi mai accesibilă, datorită unor teste de sânge care identifică modificările biologice specifice afecţiunii. Un studiu internaţional arată că aceste analize pot avea o precizie comparabilă cu cea a investigaţiilor realizate din lichidul cefalorahidian, care necesită o puncţie lombară.
Cercetarea, publicată în revista ştiinţifică Nature Aging, a fost coordonată de specialişti de la Universitatea Lund din Suedia şi a inclus 514 participanţi, cu o vârstă medie de 72 de ani. Aceştia prezentau diferite grade de afectare cognitivă, de la probleme de memorie până la demenţă.
Oamenii de ştiinţă au analizat două teste de sânge care măsoară biomarkeri asociaţi bolii Alzheimer, inclusiv proteina p-tau217. Aceşti indicatori pot semnala prezenţa modificărilor cerebrale legate de acumularea beta-amiloidului, una dintre caracteristicile principale ale bolii.
Rezultatele au indicat o precizie cuprinsă între 83% şi 92%, în funcţie de test şi de categoria pacienţilor. În comparaţie, analizele lichidului cefalorahidian au avut o precizie de aproximativ 88%–90%, fără diferenţe semnificative statistic între cele două metode.
În cazul unei metode de interpretare care exclude rezultatele neconcludente, testul de sânge p-tau217 a atins o precizie de până la 97% în grupurile clinice analizate.
Descoperirea ar putea facilita evaluarea persoanelor care prezintă tulburări de memorie, reducând necesitatea unor proceduri invazive şi costisitoare. Analizele de sânge ar putea ajuta medicii să identifice mai rapid pacienţii care au nevoie de investigaţii suplimentare sau care ar putea fi eligibili pentru tratamente ce vizează acumulările de amiloid.
Unele dintre aceste teste au primit deja autorizări de comercializare în Statele Unite sau marcajul CE în Uniunea Europeană, pentru utilizare în contexte medicale specifice.
Specialiştii atrag însă atenţia că sunt necesare studii suplimentare, pe grupuri mai mari şi mai diverse de pacienţi. De asemenea, rezultatele actuale se referă la persoane care prezentau deja simptome cognitive, nu la depistarea bolii în populaţia generală, fără simptome.
Cercetarea reprezintă un pas important către diagnosticarea mai puţin invazivă a bolii Alzheimer, dar testele trebuie interpretate de medici, în contextul unei evaluări clinice complete.







