În timp ce marile centre urbane din nordul Europei continuă să fie considerate modele de bunăstare şi calitate a vieţii, Bucureştiul se regăseşte printre ultimele poziţii într-unul dintre cele mai importante clasamente internaţionale dedicate fericirii urbane. Rezultatul ridică semne de întrebare cu privire la nivelul de satisfacţie al locuitorilor şi la provocările cu care se confruntă Capitala României.
Potrivit ediţiei 2026 a Happy City Index, un studiu care analizează calitatea vieţii în sute de oraşe din întreaga lume, Bucureştiul ocupă una dintre cele mai slabe poziţii din clasament, fiind depăşit de aproape toate marile capitale europene. În ierarhia care a inclus 251 de oraşe, Capitala României s-a situat în ultimele cinci locuri, confirmând decalajul faţă de centrele urbane considerate exemple de dezvoltare şi bunăstare.
În fruntea topului se află oraşe care au devenit repere în ceea ce priveşte standardele de viaţă, serviciile publice şi sustenabilitatea. Capitala Danemarcei, Copenhaga, ocupă primul loc la nivel mondial, fiind urmată de alte oraşe europene recunoscute pentru infrastructura modernă, transportul eficient şi politicile orientate către cetăţeni: Helsinki (Finlanda) Geneva (Elveţia) Uppsala (Suedia) Tokyo (Japonia) Trondheim (Norvegia) Berna (Elveţia) Malmö (Suedia) München (Germania) Aarhus (Danemarca).
Experţii care realizează anual acest clasament subliniază că succesul oraşelor aflate în vârful ierarhiei nu este determinat doar de nivelul veniturilor, ci şi de factori precum accesul la servicii medicale, protecţia mediului, mobilitatea urbană, siguranţa şi implicarea administraţiilor locale în creşterea calităţii vieţii.
Happy City Index nu măsoară exclusiv starea de spirit a locuitorilor, ci analizează un set complex de indicatori care reflectă condiţiile de trai dintr-un oraş. Evaluarea ia în calcul domenii precum economia locală, sănătatea publică, mediul, infrastructura de transport, guvernanţa şi satisfacţia cetăţenilor.
În cazul Bucureştiului, punctajul obţinut indică dificultăţi persistente în mai multe dintre aceste categorii. Problemele legate de trafic, poluare, dezvoltarea urbană neuniformă şi presiunea asupra infrastructurii continuă să afecteze percepţia generală asupra calităţii vieţii în Capitală. Comparativ cu oraşele din vestul şi nordul Europei, diferenţele rămân semnificative.
Studiul este realizat pe baza a zeci de indicatori şi a unui volum impresionant de date colectate la nivel global. Cercetătorii analizează aspecte care influenţează direct viaţa de zi cu zi a locuitorilor: accesul la spaţii verzi, eficienţa transportului public, oportunităţile economice, nivelul serviciilor medicale şi capacitatea administraţiilor de a răspunde nevoilor comunităţii.
Astfel, noţiunea de „fericire urbană” este asociată mai degrabă cu bunăstarea generală şi cu condiţiile care permit oamenilor să ducă o viaţă echilibrată şi confortabilă, decât cu starea emoţională propriu-zisă a locuitorilor.
