1 mai, ziua în care în 1919 Guvernul Român a primit ultimatumuri să părăsească în 24 de ore Basarabia şi Bucovina

1 mai, ziua în care în 1919 Guvernul Român a primit ultimatumuri să părăsească în 24 de ore Basarabia şi Bucovina

În anul 1919, guvernele sovietic şi ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia şi Bucovina. În 1707, Anglia s-a unit cu Scoţia sub numele de Regatul Marii Britanii. În anul 1890 a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Internaţională a Muncii.

Unirea Basarabiei cu România, votată cu o largă majoritate de Sfatul Ţării de la Chişinău pe 9 aprilie (27 martie stil vechi – n.r.) 1918 a fost contestată de Ucraina. Autorităţile de la Kiev au respins actul unirii şi au ridicat pretenţii asupra teritoriului dintre Prut şi Nistru, conform Adevărul.ro.

După revoluţia bolşevică din 1917, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat în unanimitate pentru proclamarea independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti, pe 24 ianuarie 1918. Relativ redus iniţial, curentul în favoarea unirii cu România a crescut după proclamarea independenţei Basarabiei. Tânărul şi fragilul stat moldovenesc nu avea cum să reziste singur în faţa acţiunilor bolşevicilor şi pretenţiilor emise de autorităţile ucrainene. În acest context a fost votat actul unirii Basarabiei cu România la 9 aprilie (27 martie stil vechi – n.r.) 1918.

La trei zile după votarea unirii, guvernul de la Kiev trimitea o notă guvernului român prin care îl informa ca Rada Centrală (Parlamentul Ucrainei – n.r.) „nu admite decizia Sfatului Ţării referitoare la încorporarea Basarabiei la România să fie un act care exprimă voinţa tuturor popoarelor care locuiesc pe teritoriul Basarabiei; de aceea Republica Democrată Ucraina cere ca regiunile din Basarabia unde populaţia s-a declarat sau se va declara ucraineană să fie adăugate Republicii Ucraina”.

Pe 22 aprilie 1918, guvernul român răspundea notei primite de la guvernul de la Kiev amintind părţii ucrainene că „Basarabia s-a unit de bunăvoie cu Patria-mamă, în virtutea unui vot aproape unanim exprimat al Sfatului Ţării, adunarea naţională legislativă a Republicii Moldoveneşti a Basarabiei. Această adunare este expresia voinţei Naţiunii, având deci aceeaşi origine ca şi Rada Centrală ucraineană, reprezentând deci, ca şi Rada, puterea suverană, ceea ce îi dă dreptul să ia decizii definitive şi de aceeaşi importanţă pentru populaţia Basarabiei ca şi deciziile luate de Rada în legătură cu locuitorii Ucrainei. […] Trebuie, de altfel, remarcat că Sfatul Ţării a fost ales în mod liber, într-o perioadă în care nici nu se putea problema unirii cu România”.

Guvernul de la Kiev a revenit atunci cu o notă extinsă, trimisă guvernului român pe 5 mai 1918, prin care încerca să demonstreze necesitatea anexarii Basarabiei de catre Ucraina.

1707: Anglia s-a unit cu Scoţia sub numele de Regatul Marii Britanii

Statul a fost condus de un parlament şi un guvern unic cu sediul la Westminster în Londra. Cele două regate aveau acelaşi monarh încă din 1603, când Iacob al VI-lea al Scoţiei a devenit Rege al Angliei la moartea Reginei Elisabeta I.

1890: a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Internaţională a Muncii

Ziua Internaţională a Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată pe 1 mai 1890, prin demonstraţii la care au participat muncitori din toată lumea, care au cerut reducerea programului zilnic de muncă la 8 ore. Treptat, 1 mai a devenit zi sărbătoare în majoritatea ţărilor din lume.

Afla mai multe desprebasarabiabucovinakiev1 mai
Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt